Comments on: Cateva pareri despre Japonia si japonezi

By: Irina Roibu

Irina Roibu — Thu, 19 Aug 2010 12:12:51 +0000

Buna.. eu am ajuns cu burse de studiu.. in ambele tari. munca voluntara la Himawari pentru mine inseamna predare limba japoneza, organizare evenimente traditionale japoneze si alte cateva activitati.

By: Magnetelu'

Magnetelu' — Wed, 18 Aug 2010 22:15:02 +0000

ce ce?? esti din iasi..? cati ani ai?

bun am 16 ani ..dar cand ma intreaba lumea ce vreau sa devin? la ce fac ma duc? le raspund ca pur si simplu vreau sa ajung in coreea de sud si japonia.. deci te rooog frumos sami spui cum exact ai ajuns acolo si ce inseamna munca voluntara la Asociatia Himawari Iasi..?

By: Irina Roibu

Irina Roibu — Tue, 03 Aug 2010 08:14:59 +0000

Buna. da, ai dreptate, nu exista paradis pe pamant sau locuri perfecte si oameni perfecti.. dar e ciudat cand unii se cred urmasii zeilor pe pamant si se cred foarte destepti, cand sunt doar daca ii aduni intr-un grup. sistemul e bun si promovarea de asemenea.. sa ne vedem de lungul nasului, da. foarte de acord.. dar pot sa-mi dau cu parerea, sa-i analizez pe “patul” parerilor mele si impresiilor mele despre ceea ce am vazut si simtit acolo.. hmm.. sper sa nu par prea agresiva.. nu asta e intentia mea

By: Stefan

Stefan — Sat, 31 Jul 2010 03:42:36 +0000

Acu’ pe bune, chiar va asteptati sa existe undeva in lumea asta “raiul pe pamant”?… Ar insemna sa fiti asemeni desenului acela celebru care reprezinta un schelete pe o banca; o fata care l-a asteptat o viata intreaga pe “barbatul ideal”. Este normal ca si Japonia sa aiba partile ei rele, foarte rele si chiar intunecate. Orice tara le are. Si Romania le are; doar ca Romania mai din plin. Insa daca necazul altora va face sa va suportati mai usor propriile necazuri, ok, pot intelege de ce sunteti multumiti de faptul ca cineva vine si spulbera cateva mituri despre prea-laudata societate nipona. Pana una-alta, insa, haideti sa ne vedem de lungu’ nasului si sa nu ne comparam cu japonezii. Dincolo de “dar” si “poate” sta realitatea; singura relevanta. Restul sunt amanunte reziduale. Vedeti voi, exista detalii care formeaza intregul, si amanunte reziduale… pentru ca nimic nu-i perfect.

By: assiris

assiris — Sat, 13 Mar 2010 14:18:18 +0000

Interesant. De fapt este ce voiam sa stiu despre Japonia caci, pe noi europenii cind spunem japonezi-Japonia, ne apare in imaginatie o tara cu cladiri inalte sclipitoare, parca atunci spalate, oameni impecabili la doua ace, restaurante cu sushi si ceai verde, peste tot tehnologie de ultima ora, la tara pagode cu dragoni care flancheaza intrarea, culoare… culoare…. culoare peste tot, femei dragute care se inclina in chimonourile de matase iar in umbra noptii ochii samurailor in negru cu katana la spate, cavaleri ai dreptatii. De fapt… Japonia are si oameni de altfel. As vrea sai vad cu bunele si relele lor, in timp ce muncesc la camp, sau in locuri mai putin spilcuite, cum stau la masa in pauza de lucru, oameni la care sa poti citi fericirea si tristetea fara a fi cizelata de un ochi de artist care surprinde imagini spectaculare si nici prelucrate in photoshop ca sa “dea bine ” la public. Vreau Japonia aceea care are aceeasi epoca temporala paralela si echivalenta cu țăranul din Romania. Dar… de unde. Cenzura ochiului din spatele camerei foto nu arata realitatea cu parfumul si izul lui de normalitate. Unde pot vedea asa ceva decit acolo la fața locului dar cind m-am uitat pe harta lumii am constatat ca “acolo” e undeva departe de “aici”