Imi plac

Postat de Irina Roibu in Personal
04 30th, 2010

Imi plac oamenii care stiu ca nu-s frumosi, caci sunt atat de simpli si de draguti incat nu poti decat sa-i iubesti..
Imi plac oamenii care nu stiu ca sunt destepti, asa ca tot continua sa incerce sa devina mai informati, mai atenti la ce se intampla in jurul lor, la oamenii si la relatiile dintre oameni.
Imi plac cei care adora mancarea ce o mananca fara sa gandeasca daca e romaneasca sau straina sau sa o compare cu altele.. cei care mananca si spun.. aa e buna si mancarea asta pentru azi. pe asta o am, pe asta o mananc, asa ca hai sa ma bucur de ea.
Imi plac cei care nu incearca sa mute munti si sa schimbe lumi, ci iau lucrurile asa cum sunt / cum vin, dar raman hotarati in fata “pericolului” si nu se lasa la pamant, ci doar respecta ceea ce vine, traiesc, analizeaza apoi si spun: asta am invatat din ceea ce mi s-a intamplat.. Ce bine ca s-a intamplat si asta!!

Imi plac oamenii care isi sterg papucii seara dupa ce ajung acasa si le spun acestora.. multumesc pentru azi. Mi-ati fost de ajutor. Ma mai ajutati si maine, va rog? よろしくね。 Si, de asemenea, imi plac cei care multumesc picioarelor, mainilor si altor organe ca i-au ajutat in ziua ce a trecut si le indeamna sa-i ajute in zilele ce vor veni.

Imi plac cei care nu spun “Am rugamintea sa” sau “Vreau sa” ci spun.. “ati putea sa” dar pe de alta parte si pe cei care incearca sa il inteleaga pe interlocutorul lor, fara sa-l repezeasca sau sa-si spuna.. mama ce prost e asta.. Iesi afara!!! Rabdare, rabdare..
Imi plac cei care muncesc fara sa se laude ca au muncit si de asemenea cei care apreciaza un job si incearca sa-l faca cat mai bine, iar daca la un moment dat seful sau altcineva le face ceva neindreptatit incearca sa vorbeasca cu acea persoana si daca nu se ajunge la un compromis, spun la revedere si cauta altceva mai bun.
Imi plac cei care nu se grabesc sa faca copii, doar pentru ca asa trebuie / asa spun parintii / toti ceilalti prieteni ai mei au sau vai, imbatranesc si trebuie acum.. si de asemenea, imi plac cei care nu le tot spun altora ce bine e sa fii casatorit sau sa ai copii, ia si fa si tu.. apoi, imi plac cei care atunci cand un copil, acesta nu devine centrul lumii lor si singurul subiect de discutie cu toti cei pe care ii intalnesc.
Imi plac cei care isi dau seama ca nu stiu ce inseamna sa ai un copil sau sa cresti unul si de asemenea nu au anumite asteptari de la ei si il obliga spre anumite meserii sau alte scopuri in viata ca alea sunt cele mai bune. De asemenea, imi plac cei care au copii si stiu ca acestia nu le apartin, ei doar ii cresc..
Imi plac cei care nu sunt religiosi dar care simt religile lumii, le inteleg si respecta viata / oamenii / natura.
Imi plac cei care stiu sa spuna scuza-ma sau imi pare rau.. nu am vrut.. nu a fost cu intentie.
Imi plac cei iti care zambesc fara sa astepte nimic in schimb.
Imi plac cei care se accepta pentru ceea ce sunt si isi traiesc viata. Imi plac cei care nu impart lumea pe categorii si pe popoare. Cei care nu pleaca in strainatate pentru ca acolo este mai bine si mai usor. Ci cei care raman sa lupte.. Asta e tara mea, respect-o sau iesi. Nu am nimic cu tine, nu vreau razboi.. doar iesi si vezi-ti de ale tale.. Cei care vin cu solutii nu cu plangeri..
Si nu in ultimul rand imi plac cei care iubesc cu adevarat, caci acestia iti fac ziua frumoasa si iti dau un scop sa te trezesti a doua zi..
Si imi mai plac multe altele pe care le descopar in fiecare zi.

Voua ce va place?



Bravo Sma!!!

Postat de Irina Roibu in General
04 27th, 2010

Iaşi: Smaranda Sava: Profesor de origami la doar 16 ani este titlul unui articol de ziar. Bravo Sma!! Tine-o tot asa!!! Pentru cei care doresc sa citeasca mai mult, accesati link-ul de mai jos. :D

Sma Profesor



04 27th, 2010

Respectul pentru natură și mediul înconjurător este adânc imprimat în mentalitatea asiatică, unde nu omul se consideră a fi cel care este stăpânul naturii ci invers.. De aici provine și protejarea naturii așa cum se regăsește în Coreea de Sud și nu numai. Și Japonia este una dintre țările care arată un respect uriaș față de natură. Se încearcă a se folosi orice colț de natură pentru a creea oaze de liniște / de relaxare pentru cei care au nevoie să se regăsească sau să studieze natura sau să practice sporturi.. În plus, mi s-a părut când am fost în Asia că agricultura acolo se realizează în urma armoniei dintre om și natură.

Și totuși, atunci când natura îți distruge munca, îți distruge casa, ia viața celor din jurul tău.. ce poți face? Nu-ți rămâne decât să te informezi, să înveți ce trebuie făcut pentru a evita astfel de evenimente, să-ți unești munca cu alții și să muncești mult și cu multă responsabilitate față de viitor și în final iese ceva bun. Admir asiaticii pentru că știu să muncească în echipă, știu să pună suflet în ceea ce fac și, de asemenea, gândesc până în cele mai mici detalii munca lor.

Respect. :D

În Coreea de Sud.. există un proiect de restaurare a unor 4 mari râuri până în anul 2011.. cu siguranță va ieși ceva deosebit.. Abia aștept să văd râul Han cu restaurarea terminată. :D Jae… meet you there.. :) ))

Aveți aici link-ul către video:

Și app, observați că în video nu scrie nimic de Coreea de sud, ci de Coreea..  ;)

Numa’ bine.



Japan, the strange country

Postat de Irina Roibu in Japoneza
04 16th, 2010

Un video interesant despre Japonia, asa cum nu multi o stiu.. O tara cu probleme, unde nu totul este numai lapte si miere.. iar oamenii nu sunt asa de fericiti pe cat s-ar crede..

Japan – The Strange Country (Japanese ver.) from Kenichi on Vimeo.

Cam asta spune autorul despre proiectul sau:

” This is my final thesis project. My objective is to make Japanese people to think about that everything happening here in Japan, isn’t that normal. So I created this video from foreigner’s point of view, rather than Japanese people’s point of view.
By the way, please don’t call me racist, because I am one of short, small eyes Japanese.”

Vizionare placuta.



Îmi e dor de.. Coreea de Sud..

Postat de Irina Roibu in Hanguk
04 9th, 2010

De ce îmi e dor din Coreea?

În primul rând de sucul de aloe . Cu bucățele mici de aloe în interior, este bun de băut la orice oră din zi sau din noapte.. Mie îmi amintește cu plăcere de pauza dintre cursuri pe când eram la universitatea din Coreea, și când colegul meu drag, Cesar îmi aducea multă mâncare ca să mă îngraș căci după spusele lui eram prea slabă.. amu nu mai spune asta.. ^ ^ și pe lângă mâncarea bună pe care mi-o aducea colegul, îmi potoleam setea cu sucul de aloe… iami iami… Au și în Japonia un suc făcut din aloe si struguri albi, care seamănă puțin la gust cu cel coreean dar nu e la fel de bun. :D

Apoi, îmi e un dor nebun de kimpab . Dacă o să vedeți imaginea, o să spuneți probabil că seamănă cu sushi japonez, mai precis cu makizushi.. seamănă, nu? dar la gust.. deloc deloc.. După ce am mâncat kimpab în Coreea am pierdut orice interes pentru sushi.. gomen ne..  Și super interesant este de încercat și kimpabul de la supermarket și cel de la restaurant.. au gusturi foarte diferite : D și dacă nu puteți mânca picant, nu uitați să specificați acest aspect.

Îmi mai este dor de niște snacks-uri făcute din orez, nu știu exact cum se numesc.. Rotunde, nu foarte subțiri și pot fi cumpărate nu de la magazin neapărat ci de la acele, cum să le numim, ”tonete” stradale cu diverse măncaruri, snacks-uri.

Apoi, îmi este dor de râul Han, pre-iubit de către coreeni și care împarte Seulul in două și  se varsă în Marea Galbenă la granița dintre Coreea de Nord si cea de Sud. Este un punct de atracție turistică in Seul și nu numai. Eu mi-l amintesc cu drag pentru că era un loc unde mergeam cu amicul meu Jae și vorbeam / ne relaxam după o zi plină de cursuri sau după una călduroasă de vară.

De asemenea, un loc super special pentru moi mai este și Cheonggyecheon ( uitați-vă și la pozele din josul paginii ), un râuleț mititel ce curge lin prin Seul, renovat  / modernizat acum cam 5 anișori și care pune la dispoziție un loc liniștit să te plimbi, să ieși la un ”date”, să te răcorești în apa rece sau sa admiri diverse expoziții, desene pe margine, iar seara jocuri de lumini și multe alte atracții. De obicei când aud despre acest râuleț, zâmbesc cu drag pentru că atunci când am fost la emisiunea tv de la KBS cu ”prietenul” meu coreean, când ne-au întrebat unde ne-am sărutat prima dată, răspunsul a fost lângă  Cheonggyecheon.. hihihi sau kkkk cum râd coreenii. still funny.. ;) ))

Și, altceva, ce-ar mai fi? În afara mâncării, restaurantelor și multitudinea de magazine deschise până târziu în noapte.. de ce ar putea să-mi mai fie dor? de multe.. dar azi le enumăr doar pe astea.. :P

apropo.. pentru care doresc să citească mai multe despre mâncarea coreeană pot accesa următorul site: http://koreanfood.about.com



Page 6 of 29« First...«45678»...Last »